Ultima noapte din Maldive – in capitala Male

Ultima seara a concediului am vrut s-o petrecem in capitala Maldivelor – Male, sa gustam asa macar putin, din traiul de capitala. Ajunsi la hotel, ne-am lasat bagajele si am luat-o la picior pe strazi. Eram ferm convinsi ca n-avem cum sa ne ratacim, capitala are mai putin de 3 km lungime si aproximativ 1km latime. In timpul zilei strazile sunt inundate de scuteristi. Tasnesc din toate directiile si tre sa te feresti ca trec milimetric pe langa tine. Am mers cat am mers pe malul oceanului dupa care am luat-o prin labirintul de stradute ale orasului. Noi am cam uitat de obiceiurile islamice in ceea ce priveste vestimentatia feminina, Raluca neacoperindu-si umerii inainte sa iesim la plimbare pe strazi. Se cam holbau la noi oamenii, iar marea majoritate erau barbati ca femeia nu prea are ce cauta pe bulevard aiurea, ea trebuie sa stea acasa la cratita si sa aiba grija de familie si casa, asta-i invata cel putin Quranul.
Blocurile-s mari de pana la 10 etaje si au tot felul de piete peste tot. Una dintre piete in care am intrat si noi, a fost piata de peste. Vapoarele pescaresti se ohihneau in fata pietei, isi trageau si ele sufletu dupa o zi pe mare probabil. In piata se vindeau tot felul de pesti, toti erau proaspat pescuiti. Pietarii manuiau cutitoaiele cu o dexteritate impresionanta. In 2 secunde transformau ditamai pestoiul in cateva bucati de muschi file de-ti lasa gura apa. Intrati in piata, de jur imprejur erau numa barbatoi, asa ca ne-am decis relativ repede sa nu zabovim prea mult printre pescari si sa ne mutam alaturi in piata de fructe.

Am intrat si-n piata de fructe, vindeau tot felu dar mai ales banane, papaia, salata, pepeni rosii cam de dimensiunea pepenilor pe care noi ii punem la murat.
Ne-am cumparat cateva banane, o papaya si un pepene si am plecat mai departe.

Se cam facuse intuneric si cu plimbarea noastra aventuroasa prin capitala ajunsesem in portul de marfa. Se vedeau cam peste tot mici “fabricute” in genul vulcanizarilor vechi de la noi din Romania. Reparau tot felu de motoare de barci mici, mari, sudau, sortau lemne, era ca intr-un joc pe calculator, toti aveau cate ceva de facut. Ne-am dat seama ca am iesit probabil tocma in partea cealalta a insulei si ca ar fi mai intelept pentru un viitor tata sa-si duca nevasta acasa, sa o mai imbrace eventual macar putin si apoi sa iasa iar la hoinarit pe strazi. Era deja cam intuneric afara, abia terminasem de iesit din portul de marfa, asa c-am sarit in primul taxi care l-am vazut pe strada. Au si taxiuri pe insula asta de 3km lungime si 1km latime si cu peste 250.000 de locutori. Dupa ce taximestristul a luat-o dreapta stanga, in cerc inainte si inapoi de cateva ori, ca doar eram turisti si vroiam oricum sa vedem orasul, am ajuns imediat la hotel. Ne-am imbracat cu un tricou pe deasupra rochiticii si am iesit iar pe strasse, sa cumparam si cateva suveniruri si sa mergem sa mancam undeva.
Magazinele de suveniruri erau la fel ca cele din satul insular, nici o diferenta in ceea ce priveste marfa. Magazionerul sef era mandru ca indonezienii produc marfa mult mai de calitate decat indienii asa ca el importa numa din Indonesia. Nici vorba de ceva suveniruri autentice, din Maldive, in afara de scoici, maxilare uriase de rechin cu tot cu dinti, cranii de broaste testoase sau ..bucati de corali. Mai negociaza un tricou, cativa magneti, ne-a cam ajuns oboseala, asa c-am incheiat-o si cu cumparatul de suveniruri si ne-am mai oprit numa’ pe o frumoasa terasa a unui restaurant de pe malul oceanului sa mancam ceva si sa ne tragem sufletul dupa o zi plina de noutati pentru noi.

In cateva cuvinte amestecate cu poze, cam asta a fost excursia noastra de doua saptamani in Maldive.
Daca ne-am mai duce? In mod sigur! Doar ca destinatia va fi una diferita, dar cel putin la fel de calda!
Viitorul tatic impreuna cu viitoarea mamica, impreuna cu juniorul sau junioara de care tocmai am aflat ca sta cu o mana sub ceafa si una pe genunchi, va transmit un pupic calduros si abia asteapta sa va revada.